(fragment din volumul: Petru Aron, Cetatea cu turnuri înalte; Biblos, Cluj-Napoca, 2022)
După ce s-a construit moara nouă a lui Gligor Poruț, mulți oameni din Heria, Fărău și satele învecinate veneau și din curiozitate, la moara cea nouă. Acolo, alături de făină bună, auzeau și mărturii despre Domnul Isus și despre o nouă mișcare creștină (penticostală). Mulți dintre ei au început să vină la întâlnirile fraților care se făceau pe la diferite case, iar unii dintre ei au primit credința și au fost botezați. Astfel numărul convertiților a început să crească. Se punea problema unei case de rugăciuni unde să încapă cu toții.
Atunci sora Susana Poruț împreună cu soțul ei, au decis să ofere podul morii pentru a fi folosit ca și casă de rugăciune. Acolo va funcționa prima biserică penticostală Heria-Fărău pentru mai mulți ani. Astfel jos mergea moara, iar sus în pod, frații se strângeau la rugăciune. Între timp mai multe suflete au fost botezate de Domnul cu Duhul Sfânt; la Heria, sora Susana care a primit și dar de prorocie, iar la Fărău se făceau stăruințe în cătunul numit Dealul Feții, acasă la Luță Gherasim. Frații mileniști au trecut la penticostali și mulți din ei au experimentat botezul cu Duhul Sfânt, inclusiv cele trei surori de care aminteam la început. Frații din Heria și Fărău erau mereu împreună, fie într-o localitate, fie în alta. Biserica creștea mereu. Astfel în anul 1948, la Heria s-au botezat în apă: Ionel Popa, Jenica Haiduc (viitoarea soție a lui Ionel Popa), Verjenia Podar, Simion Onișor și Anica Astăluș (viitoarea mea soacră), iar la Fărău au primit botezul: Dumitru Loghin (tatăl fratelui Grigore Loghin) și Gheorghe Gatea.
În anii următori au primit botezul în apă: Teodor Haiduc, Lena Gatea, Ioniță Gherasim, Manoilă Stoia, Gheorghe Hopârtean și mulți alții. Focul trezirii a cuprins pe mari și mici. La Fărău în Dealul Feții se stăruia în rugăciune nopți de-a rândul. Domnul boteza cu Duhul Sfânt multe suflete.
Lena Gatea, o copilă de numai 12 ani a fost botezată de Domnul acasă (părinții n-o lăsau la stăruință) și apoi a primit și darul prorociei și vedenii. De asemenea au mai primit darul prorociei Manoilă Stoia, Ioniță Gherasim și alții. Primii frați ordinați pentru grupul de la Fărău au fost: Dumitru Loghin ca prezbiter și Gheorghe Gatea ca diacon. Întâlnirile de rugăciune erau conduse de Ioniche Gatea (până la despărțire), iar pe urmă, de Gheorghe Gatea.
La Heria de asemenea primiseră și alții daruri ale Duhului Sfânt: Ionel Popa, Victoria Haiduc (care între timp se pocăise) și alții. Cei de la Fărău lucrau împreună cu cei de la Heria și era un mare har peste ei. Biserica din podul morii a fost locul unor mari desfășurări de dovezi ale prezenței Duhului Sfânt, cu mari revărsări de har: vorbiri în limbi, prorocii, tălmăciri, vindecări de boli etc.
Sora Susana făcea multe milostenii pentru cei săraci. Când auzea despre o familie că n-are ce să mănânce, umplea carul cu saci cu făină și mergea să ajute. De multe ori Domnul îi descoperea unde trebuia să meargă. A fost, de departe, cea mai proeminentă persoană din biserică (până la maturizarea fratelui Ionel). De fapt, Ionel Popa era mai tânăr la credință și a plecat în armată în perioada 1950-1953. Din lipsă de bărbați maturi în vremea aceea, sora Susana sfătuia și ținea direcția bisericii.
Erau prezenți des acolo frații Iacob Șumandea și Lazăr de la Borhanci împreună cu sora Rozalia, slujitori cu experiență în gestionarea darurilor Duhului Sfânt. De asemenea venea la slujire fratele Zacheu Rad de la Cecălaca. Acest slujitor care era căsătorit cu Maria, sora Susanei și a lui Ionel Popa, era nelipsit de la întâlnirile de rugăciune de la Heria și avea deja experiență în ce privește darurile Duhului Sfânt.